Aventura din Muntii Dobrogea

 

 

Aventura din Muntii Dobrogei s-a petrecut in luna aprilie a acestui an. Eu impreuna cu mai multi prieteni am programat o iesire de sfarsit de saptamana intr-un loc mai putin vizitat, dar totodata unul dintre cele mai salbatice locuri care mi-au fost date sa le intalnesc. Desi vremea se anunta una deloc potrivita pentru o iesire la munte si mai degraba potrivita pentru un week-end relaxant petrecut in casa cu familia sau cu prietenii, departe de ploaia strasnica anuntata la meteo.

Dornici de aventura, de voie buna si innebuniti de adrenalina decidem sa plecam pana la urma. Sambata la ora  5:30 dimineata un grup de 8 oameni se intalnesc la o benzinarie pentru a pune la punct ultimele detalii ale excursiei, iar in jur de ora 6:30 eram deja pe drum, pe Autostrada Soarelui, care cu totii stim ca este drumul care ne duce la mare, dar in cazul de fata, pe mine ma ducea la munte.

Eu eram foarte incantata deoarece nu mai fusesem niciodata prin partea aceea a tari, dar nu imi era total straina fiindca facusem cercetari serioase inainte sa plec la drum.

In drum spre Dobrogea am poposit in mai multe orase pentru poze, impresii, macare, etc. Precum Slobozia, un oras simpatic, cu oameni primitori, mancare buna si multi plopi. In Braila am vazut cea mai mare pizza de pana acum, care a fost linsata in nici 20 de minute de doar doua guri, flamande ce-i drept, dupa ce ne-am linistit foamea am fost sa traversam Dunarea, bineinteles, cu bac-ul.

Ajunsi pe cealalta parte a fluviului, peisajul e complet schimbat,oameni care vand peste in fata curtilor lor, gaste care se plimba langa sosea, portiuni de padure inundata, iar de-o data in stanga drumului se arata ei, muntii Macini, falnici, dar umili, sobri, dar senini, cu un relief stancos, dar accesibil, iar la baza lor, se afla orasul Macin.

Cu masinile parcate, rucsacii in spinare, bocancii in picioare, ne avantam in necunoscut. Vremea se arata destul de primitoare, cu mult soare si nori putini. Obiectivul nostru pentu acea zi, era sa ajungem pe cel mai inalt vaf, varful Tutuiatu(467m) si sa campam.

In drum spre varf dam de doua izvoare, de unde aflam ca au fost sapate si amenjate de doi calugari pe care ii prea maresc si acum, deoarece datorita lor m-am adapat cu o apa extraodinar de rece si binevenita.

Mergand pe drumul stancos, fiind atenta unde calc, observ multe soparle, gargarite, carabusi, dar si o vietuitoare care este protejata prin lege, fiind patrimoniu national, ea se intituleaza broasca testoasa dobrogeana, o broasca testoasa de uscat maricica, dar neasteptat de rapida.

Ajunsi pe varf, ne pozam cu vantul in fata ,cu zambetul pe buze si cu minunata priveliste ce se arata pretutindeni, dar datorita vremii schimbatoare ne decidem sa coboram spre locul de campare, unde ne punem corturile, macam, povestim si tragem un mic pui de somn.

Seara, odihniti si binedispusi admiram un cer plin de stele, asa cum rar mi-a fost dat sa vad, depanam amintiri, glumim, bem un pahar de sampanie si ascultam linistea imbinata cu sunetele vietuitoarelor din jurul nostru.

A doua zi, eu raman sa am grija de corturi si sa ma relaxez citind o carte in timp ce prietenii mei se duc sa "cucereasca" cat mai multe varfuri.

Pe la asfintitul zilei eram deja in Tulcea, admirand morile de vant ce iti lasau impresia ca te aflii in alta galaxie si pozand peisajele pline de culori vii ce iti linisteau gandurile si iti umpleau inima de liniste si implinire.

In concluzie am avut parte de doua zile minuntate, senine si foarte pline cu multe experiente noi si de neuitat, pe care dabea astept sa le retraiesc.

Ce obiective turistice vizitează străinii care vin cu vasele de croazieră în Portul Constanța!

Un vas de croazieră este o destinaţie de vacanţă în sine, dar când te poartă peste mări şi prin multe ţări, atunci totul devine un vis frumos. Vă invităm şi noi într-o călătorie la bordul navei MSC Orchestra, care a ancorat în Portul Constanţa în această dimineaţă, apoi coborâm să aflăm ce destinaţii din ţara noastră sunt preferate de turiştii de peste hotare.

Una dintre cele mai impresionante nave care a acostat anul acesta în Portul Constanța este MSC Orchestra, la bordul căreia am pășit și noi. Nu o poți cuprinde cu ochii, așa de mare este, iar luxul din interior te lasă mut de uimire. Și mai impresionant este prețul unui sejur. 11 nopți pot costa 700 de euro, dar și câteva mii, în funcție de confort și servicii.

Nava MSC Orchestra are 14 punți și o capacitate de 2.400 de turiștii. Cea mai mare parte a timpului și-o petrec în Savana Club.

Cabinele luxoase, piscinele de pe punțile superioare, scările care te poartă în încăperi impresionante, toate sunt la superlativ.

Seară de seară, sala de spectacole este neîncăpătoare pentru turiștii care vin să se delecteze cu show-uri de cabaret.

Turiștii care ajung în Portul Constanța aleg să viziteze Dobrogea, Delta, dar și Capitala.

„Pachetele turistice care s-au făcut în 2014 au inclus excursii în Capitală, Delta Dunării, la Crama de la Murfatlar, la Histria“, a precizat Cristina Matichescu, vicepreședinte ANT.

Cei mai mulți rămân însă în Constanța și vizitează zona peninsulară - Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Edificiul Roman cu Mozaic sau Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Piața Ovidiu este o destinație în sine, la fel și faleza din dreptul Cazinoului, mai ales că acum și-au recăpătat aerul interbelic odată cu lucrările de modernizare făcute de Primăria Constanța din fonduri europene.

„Am fost să vedem biserica de aici. Ne-a plăcut, a fost impresionantă. Ne-am temut că nu avem voie să atingem picturile, eram foarte atenți. Ne-a plăcut arhitectura, am regăsit-o și în alte locuri din România“, explică un turist.

„Constanța este un oraș foarte frumos, ne-au impresionat bisericile“, spune o altă turistă.

Mâine, alți 180 de turiști străini sunt așteptați să sosească în Portul nostru. Ei vin la bordul navei exclusiviste Silver Cloud, un oraș plutitor de șase stele care oferă sejururi ce costă  zeci de mii de euro.

Lacul Albastru

                     

      Atunci când vrei să pleci undeva prin țară stai ore în șir și te gândești unde și de ce să mergi în acel loc.
Mi-am propus să vin în ajutorul celor care vor să descopere România și frumusețile pe care le ascunde această țară.
    Oare câți au auzit de Lacul Albastru? 
    Cred că foarte puțini dar este una din minunile aceastei țări. Lacul Albastru se afla la 14 km de Baia Mare în Baia Sprie un orășel minunat și cu oameni minunați.
Eu, una am aflat de acest lac acum 2 ani și de atunci mi-am propus să vizitez mereu în luna octombrie acest lac. Lacul se află în mijlocul unei păduri într-un cadru de vis dacă prinzi soare și copacii înverziți.
 

Peştera de la Limanu: un oraş subteran ale cărui taine nu au fost descifrate

La numai câţiva kilometri de Mangalia, există o peşteră misterioasă în care cei mai mulţi care au păşit acolo, nu s-au mai întors. Ascunsă în pântecele unui deal, o lume străveche şi plină de mister încă nu se arată la faţă pentru a fi înţeleasă: Peştera de la Limanu.

Locul de sub dealul de la marginea comunei Limanu nu a putut fi niciodată explorat în întregime, din cauza labirintului întortocheat de peşteri, în care mulţi dintre cei care s-au aventurat mai mult decât trebuia s-au pierdut şi nu au mai găsit drumul la întoarcere. Legendele localnicilor spun că peştera aceasta ciudată este o poartă către lumea de dincolo de moarte.

Ecaterina Pop

• O lume plină de istorie şi mister

Puţini dintre turiştii care vin vara pe plajele însorite ale Mării Negre de la Mangalia şi Vama Veche, ştiu că un pic mai încolo de asfaltul şoselei pe care păşesc, drumul duce către o lume plină de istorie şi abundă de mister încă nedesluşit de minţile înţelepte.

Intrarea în peşteră se face printr-o poartă metalică de la poalele dealului, mai jos de o pădurice de pini şi este străjuită de câteva pietre mari. Chipurile din piatră care se pot vedea la intrare au făcut ca peştera să primească şi denumirea de „La Icoane”,figuri care se presupune că ar fi fost scrijelite în piatră pentru locul prin care se intră în pământ. “Icoana înseamnă în limba veche “chip”, “imagine”. Nu e vorba de icoane în sensul creştin. Acolo erau nişte chipuri din piatră, chiar la intrare. Bolovanii de la intrare au fost sculptaţi, când am facut eu cercetări se vedeau clar trăsăturile umane, ochii, nasul, gura. Acum sunt răsturnaţi, nu cred că se mai vede ceva. Deci erau nişte capete de piatră care vegheau la intrarea în peşteră. De aceea sătenii au numit peştera “La Icoane”. Figurile astea au fost făcute probabil demult, în vremea dacilor, poate ca un semn de recunoaştere pentru locul prin care se intra sub pământ, ori cine ştie din ce alte motive”, povesteşte profesorul Vasile Boroneant, expert în arheologia peşterilor.

Acesta vorbeşte cu tristeţe de inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani şi care acum nu mai există, fiind acoperite de mâzgâlituri moderne. Întreaga peşteră este vandalizată, acoperită de sute de graffiti ale vizitatorilor inconştienţi.

Totuşi, la aproape 200 de metri de cum păşeşti în Peştera de la Limanu, se mai pot vedea şi astăzi altare ale preoţilor daci şi un cap de om sculptat în calcar. După ce se înaintează tot mai mult în peşteră, drumurile se întretaie de mai multe ori. Uneori, chiar pământul se surpă, astupând intrarea deja folosită şi deschide o alta de a cărei existenţă nu se ştia.

Peştera are o lungime de aproape 4 kilometri şi sute de galerii care şerpuiesc pe sub sat. Se spune că în această peşteră s-au adăpostit dacii împreună cu toate bunurile lor mai de preţ, pentru că erau prigoniţi de către romani. Tot aici s-au adăpostit maiapoi primii creştini, în căutarea însingurării şi a unui loc de rugăciune departe de zgomotul lumii de afară.

• Pământul sacru al lui Zamolxis

De Peştera de la Limanu se leagă şi o serie de descoperiri ştiinţifice, printre care cea mai amănunţită a fost făcută de profesorul Vasile Boroneant, expert în arheologia peşterilor (cel care a scris lucrarea “Labirintul subteran de la Limanu”).

Deşi descurajat de cei care auziseră că vrea să facă cercetări la Limanu, profesorul Boroneant a pornit, în anii ’70, în mare descoperire. El a găsit aici ceramică, atât romană, cât şi grecească, însă majoritatea era specific dacică, şi, totodată, a mai descoperit desene rupestre, figuri de oameni şi de animale.

Dintre ele se distinge, prin factura sa aparte, o figură umană, probabil un bărbat stând în picioare sau eventual pe un scaun. Capul este un pătrat umplut cu puncte, trunchiul un oval umplut tot cu puncte. Mâna dreaptă se sfârşeşte ca o pată neagră în formă circulară neregulată; în mâna stângă, personajul pare a ţine un scut pătrat. Demn de reţinut este faptul că, şi la celelalte figuri umane, mâinile se termină cu câte o pată de culoare neagră, lasând impresia unor obiecte ţinute în palmă.

La aproximativ 35 m de la intrare se află şi un bloc de piatră pe care sunt gravate trei figuri umane. Din păcate, reprezentarea a fost distrusă parţial.

Un interes deosebit prezintă figurile de călăreţi; caii văzuţi din profil sunt redaţi în galop, iar călăreţii au chipurile privite din faţă. Ca siluete şi mod de prezentareseamană în mod izbitor călăreţilor daci de pe ceramica descoperită în multe aşezări de pe aria locuită de traco-daci.

Celelalte desene – simbolurile religioase creştine, literele sau cuvintele în caractere chirilice – aparţin perioadei romano-bizantine şi celei ulterioare, fiind o dovadă că peştera de la Limanu a constituit un adăpost pentru populaţia locală până târziu către sec. X-XI e.n.

Cele mai vechi desene aparţin însă foarte probabil perioadei de maximă înflorire a culturii geto-dacice (sec. I i.e.n.) de când datează, conform arheologilor, amenajarea peşterii.

În jurul acestui loc de mister s-au ţesut, aşa cum era de aşteptat, câteva legende ale locului. Astfel că, se spune că peştera este străjuită de însuşi Zamolxis, care păzeşte intrarea în tărâmul sacru până când strămoşii daci se vor întoarce. Localnicii povestesc că bătrânii satului spuneau că înlănţuirea de peşteri ar trece pe sub Dunăre până în apropiere de oraşul bulgăresc Varna.

O altă legendă spune că aici se aud câteodată nişte vaiete stranii şi înspăimântătoare care vin din străfundurile pământului, iar cei care le aud sunt de-a dreptul hipnotizaţi de ele şi pornesc în căutarea glasului. Se spune că acest glas ar fial paznicului porţii metalice de la intrare, care vrea să îi ademenească pe cei neiniţiaţi şi care, din curiozitate, păşesc cu blasfemie pe pământul sacru al lui Zamolxis.

 Explicaţia ştiinţifică a acestor sunete ciudate, dată de speologi, este că vaietele sinistre sunt făcute de vântul care străbate numeroasele galerii de peşteri subterane de la Limanu, zgomot care, se pare, influenţează psihicul omului.

Aici, în peştera de sub deal, s-a dezvoltat o faună bogată, datorită lipsei curenţilor de aer, care au făcut ca galeriile din sectorul doi al peşterii să fie populate de lilieci.

Atât cât a fost exploatată de speologi, peştera dă impresia unui oraş imens, organizat pe trei cartiere, în care galeriile seamănă cu nişte străduţe care comunică între ele sau, din contră, se înfundă brusc.

Peştera de la Limanu seamănă cu Peştera Mamut din Statele Unite, care este cea mai lungă peşteră din lume. Unele reprezentaţii ce se găsesc la Limanu sunt unice şi tipice, fiind de fapt cel mai mare labirint subteran din România.

Datorită unicităţii ei, Peştera de la Limanu a fost declarată în anul 1959 rezervaţie speologică.

In Dobrogea se află singurul loc din lume ferit de BOMBARDAMENT NUCLEAR - GALERIE FOTO

Cercetătorii români au reușit să descopere singurul loc din lume care va scăpa neatins în cazul unui bombardament nuclear. Locul, special prin natura sa, este situat chiar în județul Constanța. Este vorba de peștera Movile, situată lângă Mangalia, una complet izolată de exterior în care s-a dezvoltat un ecosistem unic, în care insectele și celelalte viețuitoare se hrănesc cu bacteriile care se dezvoltă în interiorul peșterii.

Potrivit Wikipedia, peștera Movile a fost descoperită în 1986, de un grup de cercetători care cercetau solul în vederea construirii unei centrale electrice în zona respectivă.

Descoperirea Peșterii Movile din Dobrogea avea să uimească întreaga lume științifică o dată cu descoperirea unei lumi subterane ostilă oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafață.

A fost prima dată când viața subterană nu depindea de cea de la suprafață: cerc complet închis, un ecosistem în sine, total independent de suprafața Terrei. Acest lucru l-a făcut pe unul dintre cercetători să afirme că dacă în urma unui război nuclear viața de pe pământ ar dispărea, acest ecosistem ar fi un supraviețuitor.

Pana in 1990, cand s-a inceput explorarea pesterii cei 12000 de metrii patrati au fost complet izolati de schimbarile mediului exterior.

Ecosistemul se presupune ca ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximtiv 5.5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care sta la baza functionarii sistemului. Din punct de vedere geologic, pestera Movile este asezata in Platforma Moesica si dateaza din Cuaternar. Avand o lungime totala de 300 de metri este considerata relativ mica, avand pasaje inguste ce alcatuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, sapate in calcare oolitice si lumaselice sarmatiene.

Acesta funcționează pe baza chimiosintezei și a fost separat complet de mediul exterior timp de circa 5,5 milioane de ani. În total aici s-au descoperit 35 de specii complet noi care trăiesc într-un mediu foarte bogat în hidrogen sulfurat, cu o atmosferă foarte săracă de oxigen, dar bogată în dioxid de carbon și metan. Abia în 1990 a început explorarea ei, timp în care peștera a fost izolată.

Conținutul de hidrogen sulfurat este de 8-12 mg/l. Atmosfera este săracă în oxigen (7-10%) dar bogată în dioxid de carbon (2-3.5%) și cu un conținut semnificativ de metan (1-2%).

Echipa de cercetători care a studiat "fenomentul Movile" a fost chemată la NASA, care a început să-l cerceteze în amănunt.

Un articol detaliat despre acest ecosistem a fost publicat în populara publicație Science.

Galerie foto

• 
• 
• 
• 

Fortareata Enisala, mister genovez

In nordul Dobrogei, pe drumul de la Babadag spre Tulcea intalnim satul Enisala (Yeni Sale - "sat nou" in limba turca). Aproape de sat vegheaza cetatea cu acelasi nume. Numita si Heracleea sau Heraclia, fortareata este un adevarat  monument de arhitectura militara ridicat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, pe teritoriul tarii noastre, de catre negustorii genovezi, care detineau monopolul navigatiei pe Marea Neagra. 

Construita pe un deal calcaros in apropierea lacurilor Razelm si Babadag si orientata spre mare, cetatea avea un rol strategic la Gurile Dunarii de aparare si supraveghere a traficului navelor. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci (1419-1420), la Enisala, a fost instalata o garnizoana militara otomana. Zidurile de incinta si turnurile construite din piatra de calcar cioplita si bastioanele cetatii sunt partial conservate si restaurate. Monede bizantine, genoveze, tatarasti, moldovene, muntene si turcesti au fost descoperite in vestigiile fortaretei.

Pasul Rotunda uneste trei regiuni istorice

Pasul Rotunda, numit si Rodna, din Carpatii Orientali este situat intre Muntii Rodnei (Est) si Muntii Suhard (Vest), pe culmea dintre varful Nichitas (Vest) si Picioru Zaclei (Est). Trecatoarea uneste trei regiuni istorice: Tara Bargaielor spre sud, Tara Maramuresului spre nord-vest si Tara Bucovinei (compartimentul Dornelor) spre nord-est.

Lacul Lala sau lacurile glaciare de pe culmile cristaline ale Rodnei, varfurile Ineu si Ineut, Varful Omu din Suhard, Pasul Prislop (1416 metri), Parcul National Muntii Rodnei si Parcul Natural Muntii Maramuresului, Muzeul Radacinilor si Muzeul Etnografic si al Mineritului sunt doar cateva obiective turistice care completeaza tabloul de o frumusete inegalabila.

Buila-Vanturarita, cel mai mic parc national

Parcul National Buila-Vanturarita se intinde pe teritoriul localitatilor Costesti, Barbatesti si Baile Olanesti ai are o suprafata de aproximativ 4.500 ha, cel mai mic parc national din tara. Dar pe cat de mic, pe atat de variat in forme si culori. Cele mai inguste chei in calcar, cascade spectaculoase, pesteri si grote inca virgine.

Parcul cuprinde creasta calcaroasa a Masivului Buila-Vanturarita si Cheile foarte inguste ale Bistritei. Peste 120 de caverne au fost cartate, dar doar Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul, Pestera Laleaua Verde si Pestera Ursilor au fost deschise publicului. Iar raurile Olanesti si Cheia formeaza cascade de o frumusete rara. Parcul este cunoscut si pentru prezenta caprelor negre, a jderilor de piatra si de padure, a liliecilor cu potcoava. Biserici rupestre, schituri si manastiri imbogatesc peisajul colorat in nuante aramii.

Pestera Meziad - "curtata" de Emil Racovita

Pe Valea Meziadului, in sud-estul Muntilor Padurea Craiului si vestul Muntilor Apuseni, se ascunde pestera Meziad, una dintre cele mai lungi caverne din Romania (4, 75 km lungime) si din primele amenajate. Declarata monument al naturii, rezervatia speologica a fost subiectul cercetarilor savantului Emil Racovita in 1921. In 1972 a fost amenajata si deschisa publicului.

Pestera Meziad este una dintre cele mai interesante din Europa de Est, cu galerii imense si accesibile, asezate pe doua niveluri: cel inferior, de 1,5 km, cu galerii inalte de 15-20 de metri si late de aproximativ 30 de metri si cel superior, de cca 3 km, care se intersecteaza cu primul in zona Podului Natural. Galeria gurilor, a prabusirilor, galeria tulnicului, a ponorului, galeria cu sant, sala liliecilor si a oaselor, Paraul gropilor, Gatul dracului sau Valea pesterii sunt cateva dintre spectacolele oferite de caverna Meizad.

Satul Ciocanesti - muzeul caselor "incondeiate"

De-a lungul vaii Bistritei Aurii se intinde un taram de basm, unic in lume: satul-muzeu Ciocanesti. Desprins parca din poveste, satul a devenit cunoscut in lumea intreaga prin "impodobirea" caselor cu motive traditionale stramosesti. Peste 600 de case au peretii pictati cu motive populare locale.

Totul a inceput in 1950, cand Leontina Taran l-a rugat pe mesterul din sat, Dumitru Tomoiaga, cioplitor in lemn si zugrav priceput, sa-i renoveze casa si sa-i aplice simboluri traditionale din modelele pe care le folosea la tesaturi sau cu care incondeia ouale. Acum nu exista casa in Ciocanesti care sa nu respecte traditia. Chiar si biserica, primaria, scoala si magazinele din sat sunt "incondeiate".

Dintr-un astfel de sat nu se putea sa lipseasca Muzeul Oualor Incondeiate, cu peste 1800 de exponate de o valoare inestimabila. Unele sunt vechi de zeci de ani, iar altele sunt premiate la competitii internationale de incondeiat oua. Iar in spatele salii de expozitie se afla un mic muzeu al taranului bucovinean, cu obiecte specifice zonei: untare de la stana, butoaie de par, raschitoare, pat cu paie, razboaie de tesut si stergare bucovinene.

Izvorul Sapte Bolovani - puritatea apelor vii, unica pe glob

Daca ati scapat teferi de pe cararea ireala, trebuie sa gustati din apa vie din "Zona nemuririi". In Muntii Bucegi, spre rasarit, in Cheile Zanoaga, intre Lacul Bolboci si Scropoasa, se afla cascada 7 izvoare care sfideaza stiinta si intretin misterul. 

De peste 2000 de ani, izvoarele curg neobosit dintr-un lac subteran ascuns in strafundurile unei grote. Apa "sacra" a atras atentia cercetatorilor care, in urma testelor de laborator, au descoperit ca bacteriile sunt inexistente. Specialistii pun puritatea apei pe seama unui zacamant de argint care este traversat de izvoare si a prezentei unui camp magnetic, care ar modifica structura apei...spre ideal.

De la holograma crucii Caraiman, "Gura de Rai" - unde si cel mai obosit om se revigoreaza, galerii subterane, cutremure la ore fixe si prezente energetice, Muntii Bucegi continua sa puna la indoiala acceptabilul.

Cararea ireala din Muntii Bucegi

Campuri energetice bizare si fenomene cu caracter paranormal invaluie in mister Muntii Bucegi. Pentru cei carora cotidianul nu mai prezinta interes, cararea ireala din Bucegi ar trebui sa reprezinte doza perfecta de...straniu.

Urcand Jepii Mici pe Valea Comorii, in paralel cu poteca reala, apare in mod bizar, cararea de doar 20 de centimetri. Se formeaza in conditii necunoscute inca si se spune ca cel care se abate de la cararea reala si paseste pe cea ireala, dispare pentru totdeauna. Specialistii nu au gasit inca explicatia acestui fenomen.

Valea Fizesului sau Delta din inima Transilvaniei

Salba de 12 lacuri de pe Valea Fizesului a fost dintotdeauna paradisul pescarilor. Intinderile de stufaris, mlastinile, speciile rare de pasari protejate la nivel mondial si nuferii i-au redat, pe buna dreptate, renumele de delta a Transilvaniei.

In sudul comunei Sic se afla Rezervatia "Stufarisurile de la Sic" (550 ha), a doua cea mai mare intindere de stufaris din Romania, dupa Delta Dunarii. Pe valea Bontului se afla Lacul stiucilor de la Sacalaia, cel mai adanc lac natural din Transilvania si singurul pe care se formeaza insule plutitoare de stuf, cunoscute sub de numirea de plauri. 

In comuna Taga exista o fabrica de produse lactate, care dispune de o pestera renumita, unica in tara, unde se depoziteaza branza de Nasal. Peste cateva dealuri, turistii pot admira ansamblul monumental de la Tauseni, al artistului plastic Lucian Chira. In apropiere se afla si fondul de vanatoare de la Barai, unul din cele mai cautate de demnitari. 

Racos - aglomeratie de minuni ale naturii

Castelul feudal Sukosd-Bethlen, un vulcan stins, coloanele de bazalt si un lac de smarald, defileul Oltului si fosilele de la Karhago. Toate adunate pe o suprafata de 78 kilometri patrati, la 68 de km de Brasov, in comuna Racos, situata pe malul drept al raului Olt. Dar sa le luam pe rand!

Construit in 1624 de familia grofului Istvan Sukosd, pe domeniul primit de acesta de la principele Gabriel Bethlen, castelul feudal a fost resedinta nobiliara, fortificata pentru a rezista rascoalelor taranesti. Impresioneaza prin inaltimea turnului rectangular cu blazon si bastioanele de colt. Dupa aproape 200 de ani, familia contelui Samuel Teleki devine proprietara castelului, pentru ca in 1903, castelul si domeniul sa intre in proprietatea comunei Racos. 

La 15 minute de mers pe jos de la castel, "Micul canion", craterul vulcanului erupt in urma cu aproximativ 10.000 de ani, iti incanta privirea cu o splendoare rosie, accesorizata in zilele tomnatice, cu aramiul naturii. Diferite tipuri de zgura si cenusa, lava intarita sau piatra ponce fac deliciul oricarui pasionat de geologie. Coloanele de bazalt se inalta semete pe o suprafata verticala de 200 mp de forme prismatice, hexagonale sau pentagonale. In spatele coloanelor sta pitit lacul de culoare smaraldului. Paleta cromatica iti taie rasuflarea si te face sa te intrebi daca nu te-ai teleportat cumva in alta Galaxie.

In zona Racos, Oltul a sapat binecunoscutul defileu de la Racos care face legatura intre depresiunea Baraolt si Fagaras formand depresiunea Racosului. Locul fosilier Carhaga, cunoscut sub denumirea de "fosilele de la Karhago", este o rezervatie naturala de tip geologic - prin existenta stratelor marno-calcaroase si paleontologic - fauna de amoniti ce se intinde pe 1,60 ha. 

Singurele neajunsuri sunt drumul impracticabil pana in comuna si lipsa indicatoarelor catre aceste minunatii ale naturii.

Cheile Nerei - Raiul scoborat pe Pamant

In sudul Muntilor Aninei, intre localitatile Sasca Montana, Oravita si Carbunari, se intinde pe aproximativ 37.000 de ha Parcul National Cheile Nerei-Beusnita. De o frumusete ireala, parcul ascunde chei sapate de raul Nera si afluentii sai, lacuri carstice, cascade formate prin depuneri de travertin, pesteri si avene. Parcul gazduieste 6 rezervatii naturale: Cheile Nerei - Beusnita, Cheile Susarei, Ciclova Ilidia, Ducin, Izvorul Bigar si Lisovatcea.

Drumetii pe traseele marcate, rafting pe raul Nera, alpinism pe traseele special amenajate, speologie, cicloturism pe drumurile forestiere sunt doar cateva dintre activitatile la care turistii au acces in Parcul National Cheile Nerei-Beusnita. Diversitatea florei si faunei si peisajele incredibile au facut timpul sa se opreasca in loc pentru a binecuvanta natura si a-i inchina o oda.

Ochiul Beiului sau prin gradina Edenului

Lacul Ochiului Beiului se afla in Parcul National Cheile Nerei Beusnita si este inconjurat de muntii Aninei si Locvei. Lacul se intinde pe o suprafata de 20 de metri si are o adancime de 6 metri. Este situat in apropierea celor trei cascade ale raului Beusnita cat si de ruinele cetatii medievale Ilidia, construind impreuna un traseu turistic de neegalat in diversitate si farmec. Provenienta acestui lac este carstica si forma lui este una de cuva. Lacul este alimentat de un izvor care il impiedica sa inghete iarna, si are o culoare turcoaz care ii ofera un aspect deosebit. Datorita temperaturii apei, in timpul iernii aici poposesc pasari migratoare precum starci cenusii si rate salbatice. Se spune ca lacul este fermecat si ca in noaptea de Sanziene aici vin ielele sa se imbaieze si sa danseze pana in zori de zi. Se mai spune ca un bei (titlu nobiliar in Imperiul Otoman) foarte bogat a fost la vanatoare prin aceste meleaguri. S-a indragostit de o fata ce isi pastea oile. Cum a aflat tatal beiului de dragostea dintre cei doi, a hotarat sa-i desparta. In graba a trimis un calau sa omoare fata ce ii sucise mintile fiului sau. Beiul indragostit si-a gasit iubita injunghiata in locul unde acum este lacul. Din lacrimile lui s-a format izvorul care ii poarta numele.

Padurea Letea, cea mai nordica padure subtropicala din Europa

Incredibila padure de la Letea este cea mai veche rezervatie naturala din tara noastra. Cunoscuta pentru frumusetea ei salbatica, neintinata de civilizatia moderna in expansiune, padurea se intinde pe aproape 3000 de hectare de vegetatie, cu tei, plopi, stejari brumarii si frasini, si este inconjurata de un stufaris des ce o protejeaza, ingreunand accesul in padure. Situata in judetul Tulcea, sub administratia Comunei C.A. Rosetti, Padurea Letea este cea mai nordica padure subtropicala din Europa cu o vegetatie specifica si cu o flora si fauna neobisnuita pentru tara noastra: aici se gasesc peste zece specii de orhidee si pasari precum vulturul codalb, prigoria, pupaza si soimuletul de seara. Padurea Letea este populata de peste 2500 de cai salbatici ce traiesc nestingheriti prin tufarisul des al padurii si ofera un spectacol de basm turistului cosmopolit, ce va gasi printre liane, prin solul nisipos, si printre maiestuosii copaci un colt de natura uitata de o frumuseste imbatatoare.

Rezervatia naturala Focul Viu

In Valea Milcovului, in satul Andreiasul de Jos, se afla o rezervatie naturala unica in Europa: Focul Viu. Denumit asa de localnici, datorita flacarilor ce ies in permanenta din pamant, fenomenul rar se datoreaza emanatiilor de gaze, care, din cauza razelor soarelui, mentin flacarile aprinse. Desi de o frumusete rara, Focul Viu este putin cunoscut turistilor din tara si din strainatate si nu este deloc promovat in circuitele turistice. Noaptea, focurile dansatoare capata veleitati mistice impresionante, si nu putini sunt cei care, daca au citit sau au vizionat povestile lui Tolkien din Stapânul Inelelor, vor fi de acord ca se afla in tinutul fantastic din Mordor. 

Ansamblurile rupestre de la Corbii de Piatra si Basarabi-Murfatlar

In judetul Arges se afla complexul manastiresc Corbii de Piatra. Manastirea Corbii de Piatraeste situata in comuna Corbu, sat Jgheaburi, atestata oficial in secolul al XIV-lea. Biserica rupestra a fost sapata in peretele de stanca inalt de 30 de metri si lung de circa 14 metri. Corbii de Piatra este singura biserica cu doua altare. Exista supozitia ca cele doua altare au fost create pentru a deservi atat cultul catolic cat si cel ortodox.  Valoarea deosebita a bisericii este data de picturile originale realizate in stil bizantin, din secolul al XIV-lea.

Un alt ansamblu rupestru de mare valoare arheologica este Basarabi-Murfatlar, sit arhelogic si  complex de manastiri din Dobrogea secolelor X-XI, situat in comuna Basarabi la 15 km de litoralul romanesc. Complexul este format din camere si galerii sapate intr-un deal de creta langa cariera de extragere a cretei din comuna Basarabi. Se crede ca ansamblul de la Basarabi ascunde prima biserica si primele chilii ale unei manastiri de pe teritoriul Romaniei.

Morile de apa de la Rudaria

La poalele Muntilor Almajului din Banatul montan, in localitatea Rudaria, se afla cel mai mare complex mulinologic din sudul Europei. Situata in judetul Caras-Severin, intre Anina si DN 7, pe Valea Almajului, localitatea Rudaria gazduieste peste 22 de mori de apa, presarate de-a lungul raului cu acelasi nume. Morile au fost prima oara consemnate oficial in 1722, dar folosirea acestor sisteme primare de macinare dateaza inca din secolele 2-3. Localnicii si-au creat un program de folosire a morilor: fiecare moara este luata in ingrijire de 15-20 de familii, care o folosesc pe rand pentru a-si macina cerealele. Peisajul in care aceste mori se incadreaza perfect iti taie respiratia,si te simti de parca din aceste locuri fantastice s-au inspirat majoritatea basmelor lui Petre Ispirescu, cu zmei si Ilene Cosânzene.

Rozariul de la Mandruloc

Frumosii trandafiri sunt printre cele mai iubite si admirate flori, dar putini dintre noi stiu cate ceva despre ingrijirea acestora, si chiar mai putini sunt specialisti in domeniu. La Mandruloc, langa Arad, exista un rozariu cu peste 3000 de soiuri de trandafiri, adusi din toate colturile lumii. Proprietara parcului, Mihaela Buzatu a inceput plantarea primilor soiuri de trandafiri in 2002. Ambitia aradencei este de a crea cel mai mare parc dendro-floric din Europa de Sud-Est. Eutopia Gardens se intinde pe 25 de ha si este inca in extindere. Numele vine din greaca si este ales in concordanta cu numele romanesc, Mandruloc: in greaca "eu-" semnifica "frumos" iar "topos", "loc".
Aici pot fi gasite peste 5000 de taxoni din tari precum Franta, Belgia, Olanda si Anglia. Oricine poate vizita acest parc si se poate bucura de mirosul imbatator al diferitelor specii de trandafiri, precum soiul german Kordes, trandafiri "Shakespeare", un soi englezesc sau chiar si soiuri romanesti , cum este cel creat de Wilhelm Muhle la Timisoara in 1888. Situat la 10 km de Arad, pe DN 7, parcul este deschis oricand vizitatorilor si nu percepe taxa de intrare, astfel incat iubitorii acestor flori se pot delecta cu o plimbare pe aleile parcului, intr-un peisaj de vis.

Momârlanii, dacii de odinioara care traiesc in prezent

In Petrosani, orasul cunoscut pentru mineritul practicat aici, traieste una dintre cele mai vechi comunitati rurale din Romania, momârlanii. Din cauza exploatarilor miniere din zona si a dezvoltarii urbane, comunitatea momârlanilor a trebuit sa se adapteze la un nou stil de viata. Dar identitatea lor nu este inca pierduta. Momârlanii profita de orice ocazie pentru a imbraca impresionantele straie populare si de a povesti celor ce viziteaza Petrosaniul despre traditiile lor.
Urmele momârlanilor sunt pastrate in cele doua muzee din Petrosani ce pot fi vizitate oricand. Putine lucruri se stiu despre ei, dar cele mai interesante sunt legate de perceptia acestora fata de viata si moarte. In trecut, momârlanii obisnuiau sa-si ingroape mortii in curtea casei lor, de aceea refuzau sa isi vanda casele, pentru a nu-si "vinde" stramosii. Totodata, printre obiceiurile pagâne ale acestora se numara si spoveditul la un brad, sau sarutatul unui copac inainte de a-l taia. Desi in dictionar "momârlan" are, pe de o parte, explicatia de "badaran", tindem sa credem ca cea de-a doua definitie, de "muntean, taran de la munte" este cea potrivita in aces caz, mai ales ca momârlanii sunt cei care pastreaza cu sfintenie ideea de ospitalitate, specifica poporului care se trage din vechii daci.

Soveja, statiunea cu cel mai ozonat aer din Europa

Atestata documentar in secolul al XVII-lea, Soveja este o comuna de aproximativ 2000 de locuitori, situata in judetul Vrancea, formata din satele Rucareni si Dragosloveni. Statiunea din Soveja, atat de populara in anii '80, este acum inchisa oficial. Statiunea era foarte populara printre sutele de sportivi care isi faceau aici cantonamentele, profitand de aerul curat. Situata la 600 de metri altitudine, statiunea beneficiaza de cel mai ozonat aer din Romania,si este inconjurata de o padure de conifere.In ultimul timp, s-au derulat o serie de programe pentru revitalizarea turismului in zona, dar fara succes. Numai cateva unitati de cazare au rezistat timpului, precum pensiunea Perla Vrancei, care ofera un confort de 5 stele, insa si cateva pensiuni mai micute. Lepsa, un satuc situat la cativa kilometri de Soveja, pe de alta parte, este in plina dezvoltare, fiind la o altitudine mai mare, si avand o oferta de cazare mult mai extinsa. 

Loc special pentru indragostiti

Un loc special in topul Qbebe il ocupa Tunelul Dragostei situat intre Caras-Severin si Otelu Rosu.

Tunelul se intinde pe ruta de cale ferata intre Caransebes si Boutar, intre localitatile Obreja si Glimboca, la 10 km de Caransebes. Intre aceste localitati se afla o sosea dreapta. Dinspre Glimboca, in partea stanga, soseaua se bifurca si un drum coteste catre calea ferata.
Tunelul dragostei, asa cum a fost el denumit dupa cel din Ucraina , este un loc perfect pentru indragostitii care se pot bucura aici din plin de natura, nestingheriti, pot face fotografii spectaculoase sau pur si simplu admira peisajul care te lasa fara suflare.
Florin Avramescu, un cunoscut fotograf de la noi a postat pe blogul personal cateva fotografii incredibile cu acest tunel, povestind totodata despre aceasta minunatie mai putin cunoscuta romanilor : "In urma atator discutii aprinse de pe paginile grupurilor care promoveaza locurile frumoase din Romania precum ca acest loc ar fi in Ucraina si nu in Romania m-am gandit ca ar fi bine sa incerc sa documentez si prin alte poze si prin povestea lui ca locul este in Romania si nicidecum in alta parte."

Piatra Neamt Perla Moldovei

Piatra Neamt

Perla Moldovei

…spre o noua stralucire

A chemat-o Piatra, Piatra lui Craciun, sau PerlaMoldovei, insa din 1864 i s-a spus Piatra Neamt.Este resedinta judetului Neamt. Strainii o cunoscde pe Wikipedia ca fiind o urbe foartepitoreasca. Amestec de istorie, cultura, crestinatate,dar, in ultima vreme si de modernism, orasul isipropune sa fie in cativa ani o destinatie turistica prinexcelenta, de asta data in spatiul Uniunii Europee.

Cea mai veche asezare descoperita in ariaorasului Piatra-Neamt este la Poiana Ciresului. Dateaza de acum 14.000 de ani,de pe vremea mezoliticului. Continuitatea sepastreaza pe firul dacic. Sapaturile arheologiceefectuate atesta existenta unor populatii la BatcaDoamnei, Ciritei, Lutarie, Valeni-Bolovoaia,Cozla si Darmanesti. In aceste locuri au fostdescoperite fragmente de ceramica, obiecte depiatra si silex apartinand civilizatiei Cucuteni(cca. 3.600 – 2.600 i.d.H.), epocii bronzului (mileniulII i.d.H.) si civilizatiei geto-dacice (sec. IIi.d.H.. – d.H.). Importante vestigii medievale aufost scoase la lumina la Batca Doamnei si laCurtea Domneasca. Civilizatia geto-dacica esteuna din partile cele mai importante ale istorieiorasului. O atesta asezarile fortificate de la BatcaDoamnei, Cozla si Calu, ridicate intre sec.I i.d.H. – I d.H. Descoperirile facute aici scot inevidenta existenta unui puternic centru politic,economic si spiritual – Petrodava.

Dupa cucerirea romana, asezarea n-a mai existat, dar urmeleei au dainuit pana in zilele noastre. Un exempluelocvent este un nivel de locuire al asezariide la Lutarie care este estimat ca apartinand secolelorV-VI.Primele documente scrise apar insa pe la anii1387-1392. Atunci este pomenita asezarea inCronicile rusesti si documentele de expeditieale regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova.Primul act autohton in care se face vorbirede existenta unei comunitati pe aceste meleagurieste datat 31 iulie 1431. Voievodul Alexandrucel Bun daruieste prin acest hrisov, ManastiriiBistrita, doua prisaci si o “casa a lui Craciunde la Piatra”. Curtea Domneasca ce se constituieaici undeva intre anii 1468-1475 a avut ca efecto puternica influenta economica, politica si administrativa.Apogeul l-a atins dupa moartea luistefan cel Mare.

Timpul a erodat maretia trecutuluiastfel ca peste timp au mai ajuns la noidoar doua constructii: Catedrala Domneasca si Turnul lui stefan cel Mare, simbolul orasului.Acesta a fost construit in anul 1499, are pana lainaltimea de sapte metri un plan patrat, care apoise transforma intr-un octogon cu laturileinegale, atingand in final inaltimea totala de 19metri. Biserica Domneasca Sf. Ioan Botezatorula fost zidita in anii 1497-1498. Formeaza impreunacu bisericiile de la Borzesti si Razboieni ungrup, o forma evoluata si rafinata a stilului ce iafiinta si se va numi “stil moldovenesc”.La 8 noiembrie 1841, carturarul GheorgheAsachi isi deschidea “moara” de hartie, primadin Moldova. Industria ia avant, gratiecomunitatii evreiesti care se stabileste aici, astfelca din 1852 va functiona o fabrica de postav sisumane a familiei Grulich. Apar fabrici de cherestea,sapun, chibrituri, bere, mori. Dezvoltareaorasului impune ca urbea sa fie legata prin drumulde fier de ceea ce duce, in 1885, la construireaunei cai ferate. Pe plan cultural consemnamaparitia primei scoli publice la 1832 si a primuluiteatru la 1871. In 1864, pentru a evita confuziacu Piatra-Olt, Pietrei i se schimba.

Lacul Dracului

Lacul Dracului este cel mai mare lac carstic din Romania, aflat in Cheile Nerei, in localitatea Sasca Montana, Muntii Locvei, jud Caras Severin. Are o adancime de aproximativ 9,3 m si un diametru de 20 m, apa are o culoare albastru - verzuie. Este considerat monument al naturii si face parte din Parcul National Cheile Nerei - Beusnita.

      Lacul a luat nastere prin prabusirea boltii pesterii si are o forma ovaloida, galeria pesterii are o lungime de 70 m, in timpul ploilor abundente galeria este inundata, neputand fi vizitata.

     Exista mai multe legende, una dintre ele spune ca: demult, intr-o zi un mos hatru isi pastea caprele in coltul linistit de langa lac, ascultand cum clipoceste unda Nerei la radacinile arinilor si fagilor batrani din marginea padurii. Pe neasteptate se ivi in fata sa, ca iesit din pamant,un soi de omulet cu un peste in mana. Dupa ce-i dete binete, omuletul il ruga sa-i friga pestele pe jar de vreascuri uscate, avand grija sa nu care cumva sa i se strambe coada. Mosul cugeta o clipa si primi bucuros, invitandu-l la randul sau sa-i friga un cap de tap fara ca acesta sa “ranjeasca”. Invoiala fiind facuta, mosul se puse pe treaba si infigand pestele intr-o tapusa il fripse fara sa i se strambe coada. Musafirul sau, care nu era altul decat diavolul, se chinui insa in zadar, legand botul tapului cu curmei de tei (funie de calitate proasta, facuta din coaja de tei sau de rachita): arzand teiul, botul se desfacu aratandu-si dintii. Furios ca mosul l-a pacalit, diavolul se arunca in lac. Ptiu, zise atunci mosneagul, te pomenesti ca tu ai fost dracul”, si “Lacul Dracului” i-a ramas numele pana azi.

Distante catre Lacul Dracului de la Timisoara (aprox. 182 km)

Timisoara – 105 km – Resita – 53 km – Oravita – 24 km – Sasca Montana - Lacul Dracului

Distante catre Lacul Dracului de la Bucuresti (aprox. 484 km)

Bucuresti – 117 km – Pitesti – 71 km – Slatina – 50 km – Craiova – 37 km – Filiasi – 76 km – Drobeta Turnu Severin – 29 km – Orsova – 104 km – Moldova Noua – 25 km – Sasca Montana - Lacul Dracului

Rezervatia Naturala Cheile Nerei :  http://locuri-nevazute.blogspot.ro/2013/01/cheile-nerei-beusnita.html

Imagini Lacul Dracului